Cum relansăm economia moldovenească după pandemie?

[ANALIZĂ Buletin Nr. 6] Rodica Crudu | Pentru a putea vorbi despre o eventuală relansare a economiei naționale, despre planuri de acțiuni strategice și despre soluții de depășire a crizei, ar trebui să începem cu deslușirea naturii crizei economice actuale. Nu ne dorim să generăm incertitudini şi contradicţii la nivelul direcţiilor asumate, sau al mijloacelor utilizate, îngreunând revenirea la normal.

Ce a însemnat pandemia pentru Republica Moldova

Criza economică COVID-19 nu este o criză obișnuită, ciclică, ale cărei cauze să provină din sfera dezechilibrelor financiare, precum a fost cea din 2008-09; în ciuda elementului comun – epuizarea etapei de expansiune a ciclului economic actual[1]. Acum, criza provine din imobilizarea spontană, completă a sectoarelor economice pentru perioada restricțiilor sociale și impunerea normelor sanitare stringente pe parcursul stării de urgență. Acestea au denaturat echilibrele economice în cererea și oferta agregată, în investiții, în consum, în lanțurile valorice parțiale și întregi, precum și în cele de aprovizionare. Economia noastră, fiind una vulnerabilă, aflată în procesul de tranziție și reprofilare din cauza precedentelor crize politice, a fost afectată profund.

Incertitudinea și imposibilitatea de a interveni pe termen mediu și lung au determinat autoritățile RM să adopte mai multe măsuri menite să stabilească un cadru de gestionare a crizei pandemice și să minimizeze daunele acesteia asupra economiei RM, cetățenilor în general și a mediului de afaceri. Acestea, însă, nu erau pregătite din punct de vedere logic și nu au putut reacționa corespunzător. Pentru a determina care ar fi măsurile potrivite de întreprins în vederea relansării economiei naționale și adaptării la ”noua normalitate”, prezenta analiză urmărește atingerea următoarelor obiective:

• Identificarea sectoarelor economice vulnerabile și aflate în apogeul crizei economice;
• Enumerarea măsurilor întreprinse de Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM-uri), ca verigi de bază ale economiei naționale,  pentru a rămâne active și pentru a evita falimentarea;
• Evaluarea măsurilor întreprinse de stat, precum și de partenerii noștri externi, în sensul repornirii, activării și ajustării proceselor economice.

Economia moldovenească depinde de economiile partenerilor externi

Starea lucrurilor în RM este indisolubil legată de situația din lume și mai ales de cea din Uniunea Europeană. Conform estimărilor FMI, în 2020 majoritatea economiilor mari vor înregistra în mod colectiv scăderi ale PIB-ului situate între 2,5-3,0%, iar în unele economii recesiunea va atinge la niveluri și mai înalte. Estimările preliminare arăta că valoarea PIB-ului Republicii Moldova pentru anul 2020 va scădea cu 4.0-6.0%[2].

În vederea evaluării impactului crizei cauzate de COVID-19 asupra economiei, mai multe studii și cercetări au fost efectuate. Potrivit unei cercetări efectuate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) din RM, printre cele mai afectate de pandemie sunt întreprinderile exportatoare.[3] Aceasta s-ar datora faptului că cererea externă a scăzut considerabil,  dar și criza materiilor prime a determinat majoritatea companiilor de pe ambele maluri ale Nistrului să-și suspende total exporturile sau să le reducă semnificativ.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în primele trei luni ale anului 2020 volumul de mărfuri comercializate pe piețele externe din RM, a scăzut cu 7,9%, din cauza reducerii cererii în țările afectate de COVID-19. Un impact mai mare se constată în ramurile exportatoare: fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare, fabricarea de fire și cabluri, a dispozitivelor de conexiune pentru acestea, precum și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și a produselor textile, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor.

Conform unui studiu efectuat de IDIS „Viitorul”, ca urmare a efectelor pandemiei, inclusiv a măsurilor luate pentru evitarea răspândirii COVID-19, schimburile comerciale de export de pe malul stâng al Nistrului și comerțul intern cu malul drept au intrat în zona valorilor negative, fiind în ianuarie-mai 2020 cu 9% sub nivelul de referință al anului precedent.[4]  Pe parcursul a primelor cinci luni, valoarea totală a cifrei de afaceri în schimburile comerciale dintre ambele maluri și exporturi a scăzut cu 13,6%, iar livrările pe malul drept s-au diminuat drastic pentru majoritatea grupurilor de produse.

Impactul asupra IMM-urilor și a populației

Potrivit unor sondaje efectuate la etapa inițială a crizei (luna Aprilie 2020) de către Expert-Group[5], circa 2/3 din întreprinderile moldovenești anticipau scăderea veniturilor tocmai cu peste 35%. Cauzele țin de restricțiile aplicate de autorități în contextul stării de urgență, dar în special de reducerea cererii interne și externe. Mai mult decât atât, în vederea atenuării impactului COVID-19, 70% din respondenți afirmau că planificau să reducă costurile aferente personalului, iar 64% și 68% planificau amânarea investițiilor curente și, respectiv, strategice. În majoritatea cazurilor, optimizarea cheltuielilor de personal urma a fi făcută prin concedii pe cont propriu, diminuarea orelor de muncă și șomaj tehnic. Acestea, la rândul lor, lovind și mai mult asupra veniturilor populației și, prin urmare, asupra cererii agregate, fapt ce avea să agraveze și mai mult situația financiară a companiilor (prin efectul bulgărelui crizei)[6].

Unele dintre acțiunile menționate a fi unele întreprinse, pandemia afectând grav întreprinderile micro, mici și mijlocii, iar odată cu ele și mii de familii din Moldova care și-au pierdut locurile de muncă (ÎMM-urile reprezentând 95% din afacerile private din țară și antrenând peste 60% din populație în cadrul acestor întreprinderi).[7]

Conform sondajului „Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova”[8], realizat de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova) în perioada 3 – 18 iulie 2020 pe un eșantion de 205 companii din sectorul TIC, HoReCa, turism, industria ușoară, agricultură, transport, educație etc., 87% din respondenți au menționat o diminuare a veniturilor cu până la 50% și mai mult față de cele raportate la perioada similară a anului 2019. Printre factorii care au afectat cel mai mult activitatea companiilor se evidențiază diminuarea cererii la produse și servicii pe piața internă (77% dintre respondenți) și dificultățile întâmpinate de partenerii lor de afaceri, exprimate prin întârzieri la încasarea facturilor emise (56% din respondenți).

În scopul atenuării impactului economic al pandemiei, companiile au implementat diverse măsuri precum: accesarea de credite intra-grup, crearea oportunităților de export, crearea unor noii linii de business, reducerea programului de funcționare, amânarea investițiilor curente, reducerea costurilor aferente personalului, reprofilarea modelului de business și orientarea către noile cerințe ale pieței și către noile comportamente ale consumatorilor etc.

În opinia a 80% dintre entitățile participante la sondaj, măsurile care trebuie să fie implementate de către stat pentru depășirea crizei pandemice se consideră a fi reducerea impozitelor, taxelor și altor contribuții, care ar putea influența procesul de depășire a crizei pandemice, în timp ce 75% din respondenți au considerat introducerea vacanței la plata acestora drept un instrument absolut necesar.

Ce au (de) întreprins guvernul și alți actori implicați

În acest sens, conform Hotărârii de Guvern Nr.630 din 19-08-2020 pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege cu privire la instituirea vacanței fiscale pentru unele categorii de întreprinderi[9], a fost respinsă ideea de aprobare a vacanței fiscale până la 31 decembrie 2020 la achitarea tuturor impozitelor, contribuțiilor și taxelor, și anume la impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele rutiere, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, fapt justificat prin nemenționarea finală a potențialelor categorii de întreprinderi beneficiare și prin imposibilitatea reducerii bugetului consolidat în această perioadă instabilă.

Potrivit Ordinului Nr.100 din 26.05.2020 al Ministerului Economiei și Infrastructurii[10] referitor la aprobarea Instrumentului de susținere privind

digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii și operarea unor modificări la sub-programul 5004, criza a creat imposibilitatea deplasării consumatorilor și a afectat procesul de întâlnire a cererii și ofertei. Conform studiului „Impactul pandemiei COVID-19 asupra activităților companiilor din Moldova”[11] , companiile din toate sectoarele își doresc să se reprofileze și să acceadă pe piața online. Ca rezultat, „Programul de Digitalizare a IMM-urilor” a fost lansat de către Organizația de Dezvoltarea a IMM-urilor (ODIMM), având drept scop susținerea producătorilor autohtoni în vederea digitalizării proceselor de business și comercializării produselor sau serviciilor pe platformele online. În același plan, în cadrul întrunirilor Asociației Companiilor de Creație din Moldova  și Centrului Artcor s-a lansat platforma „GoOnline” menită să conecteze prestatorii de servicii digitale cu IMM-urile care aveau nevoie de suport pentru a-și transfera afacerile pe online și a genera vânzări. Potrivit reprezentanților platformei, în cadrul proiectului au fost digitalizate 61 de afaceri mici, ce au beneficiat de dezvoltarea identității vizuale, de pagini web integrate cu plăți online și soluții de livrare etc. Alți 25 de prestatori de servicii digitale s-au solidarizat pentru a ajuta afacerile mici să fie prezente online.[12]

În ceea ce ține de garantarea creditelor, Guvernul vine cu „Noul Produs de Garantare”, un produs financiar este lansat de ODIMM în parteneriat cu băncile comerciale din Republica Moldova pentru emiterea creditelor preferențiale IMM-urilor afectate de criza pandemică.[13] Astfel, companiile ce au înregistrat o scădere a venitului din vânzări cu 30% în perioada martie – iunie 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent vor putea solicita credite pentru capital circulant garantate de stat în proporție de până la 80%, cu un comision de garantare zero până la 31.12.2021. Concomitent, companiile ce solicită credite investiționale vor putea  beneficia de garanții ce vor acoperi până la 80% din credit cu o valoare de maxim 5 mln. lei. Produsul nou de garantare a fost elaborat în urma angajării răspunderii Guvernului față de Parlament, prin aprobarea modificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul 2020, astfel fiind alocate suplimentar 50 mln lei pentru capitalizarea Fondului de Garantare a Creditelor, gestionat de ODIMM.

Concluzii și recomandări

Relansarea proceselor economice, asigurarea unei dezvoltări competitive, consolidarea mediului de afaceri, rămân printre cele mai importante provocări pentru țara noastră. Iar pandemia n-a făcut decât să le agraveze. In acest context, Guvernul trebuie să vină cu soluții, care să ofere posibilitatea de readaptare la noile realități, cuprinse într-un plan anti-criză orientat către suportul financiar al firmelor și a populației. Menținerea veniturilor, atât a gospodăriilor, cât și a firmelor, reprezintă un factor cheie pentru menținerea cererii pe piață, evitarea creșterii ratei sărăciei, a falimentării producătorilor, sau scăderea încasărilor la bugetul de stat. Aceste practici sunt pe larg utilizate de mai multe economii din Vest, dar și altele din Europa centrală și de Est, precum Republica Cehă sau România.

Alte soluții ar putea ține de asigurarea unei flexibilități fiscale sporite mediului de afaceri și a unor măsuri de protejare a locurilor de muncă. Experiențele crizelor anterioare arată că revenirea economiei este cu atât mai anevoioasă, cu cât crește șomajul. Iată de ce, eforturile Guvernului trebuie canalizate spre susținerea activă a producătorilor autohtoni prin diferite instrumente de ordin fiscal și financiar, precum și demararea unei campanii active de promovare a producătorilor autohtoni. Acest lucru va permite evitarea falimentelor și a disponibilizărilor în masă, respectiv atenuarea recesiunii economice. Totodată, în vederea temperării impactului crizei asupra așteptărilor consumatorilor și firmelor, este necesară o comunicare activă și transparentă cu acestea pe marginea măsurilor autorităților. Mai mult, crearea platformelor de comunicare între companii, societatea civilă, donatori externi și autorități publice ar putea reprezenta o importantă resursă pentru relansarea post-criză și adaptarea la ”noua normalitate”.

Rodica Crudu este expertă LID pentru politici economice ale Uniunii Europene. Este conferențiar universitar și decan al Facultății Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice a Moldovei, este profesor Jean Monnet, coordonând mai multe proiecte finanțate de UE în domeniul studiilor de integrare europeană. Deține premiul Național Cristalul Calității (2018) pentru promovarea calității în învățământul superior din Republica Moldova. Pe parcursul activității sale profesionale, Rodica Crudu a participat la numeroase vizite de studiu și stagii profesionale în diverse universități europene (Marea Britanie, Spania, Belgia, Germania, Lituania, România etc.) și americane (Fulbright Fellowship la American University, Washington DC), unde a ținut prezentări și prelegeri.

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova

Referințe:

[1] Marinescu C., „Economia în stare de urgenţă – cum repornim economia?”, Ziarul Financiar, 28.04.2020

https://www.zf.ro/zf-24/economia-in-stare-de-urgenta-cum-repornim-economia-19104497

[2] BusinessClass, „ Что будет с молдавской экономикой после пандемии?” , 01.07.2020 https://businessclass.md/ro/actual/chto-budet-s-moldavskoj-ekonomikoj-posle-pandemii/

[3] PNUD, „ Suedia și PNUD susțin întreprinderile mici și mijlocii să depășească criza generată de COVID-19”, august 2020 https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/presscenter/articles/2020/suedia-_i-pnud-susin-intreprinderile-mici-i-mijlocii-s-depeasc-c.html

[4] PNUD, „ Dezvoltarea capacităților de export de pe ambele maluri ale Nistrului ” 2019-2022
https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/advanced-cross-river-capacities-for-trade.html

[5] Lupușor A., „ Politica macroeconomică anti-criză: din defensivă în ofensivă pentru combaterea efectelor COVID-19” , Expert-Grup , aprilie 2020

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Comentariu_economic_solutii-anticriza.pdf

[6] Lupușor A., Pîntea D., Gaibu S., „COVID-19: Cum salvăm economia națională și pregătim terenul pentru o relansare post-criză”, Expert-Grup, aprilie 2020 https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/COVID19_Cum_salvIm_economia_nayionalI_ui_pregItim_terenul_pentru_o_relansare_post-crizI_2.pdf

[7] PNUD, „ Suedia și PNUD susțin întreprinderile mici și mijlocii să depășească criza generată de COVID-19”, august 2020 https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/presscenter/articles/2020/suedia-_i-pnud-susin-intreprinderile-mici-i-mijlocii-s-depeasc-c.html

[8] AmCham Moldova, Ministerul Economiei și Infrastructurii, „Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova”, august 2020
https://mei.gov.md/sites/default/files/2._amcham_survey_report.pdf

[9] Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea de Guvern Nr.630 din 19-08-2020 pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege cu privire la instituirea vacanței fiscale pentru unele categorii de întreprinderi, 21.08.2020
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122786&lang=ro

[10] Ministerul Economiei și Infrastructurii al R. Moldova, Ordin Nr.100 din 26.05.2020 cu privire la aprobarea Instrumentului de susținere privind digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii http://odimm.md/files/digitalizarea/2020/Ordin_100_26.05.2020.pdf

[11] AmCham Moldova , „Impactul pandemiei COVID-19 asupra activităților companiilor din Moldova”, 10 aprilie 2020 https://www.amcham.md/st_files/2020/04/16/6AmCham%20COVID%20Business%20Impact.pdf

[12] Ministerul Economiei și Infrastructurii, „Tot mai mulți antreprenori își digitalizează afacerile cu suportul programelor lansate de Guvern și partenerii de dezvoltare” , 18.08.2020 https://mei.gov.md/ro/content/tot-mai-multi-antreprenori-isi-digitalizeaza-afacerile-cu-suportul-programelor-lansate-de

[13] Ministerul Economiei și Infrastructurii, „A fost lansat un Nou Produs de Garantare pentru companiile afectate de criza generată de COVID-19”, 09.07.2020
https://mei.gov.md/ro/content/fost-lansat-un-nou-produs-de-garantare-pentru-companiile-afectate-de-criza-generata-de-covid