Gâlceava premierului Chicu cu România. Cui prodest?

#LIDFLASH | Nicolae Țîbrigan | Săptămâna trecută cetățenii din R. Moldova și România au fost martorii unui ping-pong de replici și declarații dure între oficiali ai celor două state, cu perspectivele izbucnirii unui „scandal diplomatic”, așa cum fusese reflectat de presă. Totul a pornit de la o postare pe pagina de Facebook a europarlamentarului Siegfried Mureșan – președinte din partea popularilor europeni al Delegației PE la Comisia Parlamentară de Asociere UE-Republica Moldova. Acesta a acuzat guvernul de la Chișinău și partidele aflate la guvernare că „eșuează în gestionarea COVID-19”, fiindcă aceiași lideri politici au eșuat în implementarea reformelor solicitate de UE și au destabilizat situația politică din republică, împovărând și mai mult cetățenii.

În schimb, replica premierului Chicu a fost nu numai una disproporționată și incalificabilă din punct de vedere al normelor și cutumelor diplomatice, dar și intempestivă, în condițiile în care europarlamentarul este un critic fervent al oricăror apucători antidemocratice și antieuropene manifestate de guvernanții de la Chișinău. Declarațiile premierului l-au vizat pe europarlamentarul român, dar au „ricoșat” în statul român per ansamblu.

Acest fapt a determinat Ministerul de Externe al României să le califice „complet inacceptabile” și „denigratoare”. Statul român fusese menționat de Chicu drept cel mai corupt stat din Europa, asta la două săptămâni de la primirea de către Chișinău a unor loturi de ajutor umanitar românesc în valoare de 3,5 milioane de euro destinat luptei anti-Covid-19. Presa din ambele state s-au aruncat asupra acestui subiect, exploatându-i aspectele emoțional și senzaționalist pe tot parcursul week-endului trecut, nebăgând în seamă alte afirmații mai grave ale premierului, și anume că România ar fi un prost administrator al celor opt județe care formează regiunea istorică Moldova, și că numărul de „moldoveni” decedați din aceste județe ar fi „de 2 ori mai mare” decât cel al „moldovenilor” din R. Moldova, în condițiile, chipurile, unui „număr egal” al populației. Aici domnul Chicu și consilierii dumnealui se pare că au omis (intenționat?) cifrele reale: numărul populației din regiunea Moldova (4,1 milioane) n-are cum să fie egal cu cel din Republica Moldova (2,8 milioane).

Din păcate, astfel de lozinci ostentative nu reprezintă o noutate în relațiile dintre cele două state, acestea înscriindu-se perfect în grila „Concepției naționale de stat a R. Moldova” (valabilă și astăzi). Documentul fusese lansat de președintele Voronin în 2003 pentru a promova moldovenismul ca ideologie de stat, inclusiv a proiectului politic „Moldova Mare”. Acesta din urmă își are originile în laboratoarele de propagandă ale Uniunii Sovietice, preluat acum de Partidul Socialiștilor prin documentele și programele politice de bază, pentru a ataca într-o manieră obsesivă România și cetățenii moldoveni care pledează pentru unirea R. Moldova cu România. Miza este de a instrumentaliza narațiunea antiromânească în scopuri propagandistice și electorale, fără a ține seama de faptul că statul român a oferit granturi și credite republicii în cele mai dificile situații. Astfel, România a devenit între timp cel mai important partener economic al republicii (cu schimburi comerciale în valoare de peste 1 miliard de dolari).

În altă ordine de idei, nu putem trece cu vederea nici faptul că tot acest „scandal diplomatic”, iscat din senin și mediatizat intens, a avut loc în contextul unor (re)configurări ale principalelor forțe politice de la Chișinău. Avem doi elefanți în cameră pe care nu-i putem neglija: participarea lui Dodon la alegerile prezidențiale din noiembrie și posibilitatea schimbării majorității guvernamentale și a debarcării guvernului Chicu (girat de socialiști). Ambele scenarii sunt negociabile și simultan posibile, numai că negocierile între actorii interesați se poartă în culise. Tot mai mulți comentatori și analiști politici au atras atenția că și acest „scandal diplomatic” între cele două state ar fi unul artificial, artizanii acestuia urmărind, mai degrabă, să umple astfel spațiul informațional și să mute atenția publicului spre mai multe subiecte de „red herring” (diversiuni și distragere de la subiecte relevante).

Bucureștiul n-a făcut altceva decât să fie atras volens nolens într-un scandal diplomatic, dinamitându-și inconștient propriul spațiu informațional comun cu R. Moldova în interesul unor forțe politice locale (gruparea Plahotniuc & Șor vs. Gruparea Dodon & Partidul Socialiștilor), care au nevoie acum de un răgaz de negocieri și aranjamente de culise pentru preluarea/menținerea controlului unor active și poziții financiare, strategice sau politice.

Unor politicieni din R. Moldova pur și simplu le place să pescuiască în ape tulburi.

Sursă imagine: Hotnews