Condiții noi de activitate pentru televiziuni și pretinsă protecție anti-Covid: aspecte specifice ale campaniei electorale 2020 din Republica Moldova

[ANALIZĂ Buletin Nr. 6] Olga GuțuțuiIndicele mondial pentru libertatea presei 2020[1] clasează Republica Moldova pe locul 91, din totalul celor 180 de state. Și în acest an e o cifră în scădere, ceea ce denotă faptul că situația domeniului media în Republica Moldova rămâne a fi una problematică. Rezultatul este generat de câțiva factori, printre care: pluralismul, independența mass-media, mediul de activitate al media, cadrul legislativ, transparența ș.a.

„Mass-media din Moldova este diversă, dar extrem de polarizată, ca și țara de altfel, care se caracterizează prin instabilitate politică cronică și influența excesivă a oligarhilor săi. Linia editorială a principalelor mijloace de informare în masă corelează strâns cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor, o problemă care este deosebit de evidentă în timpul campaniilor electorale”, se arată în document. Din anul 2013 și până în anul 2019, Republica Moldova a scăzut vizibil în clasamentul mondial al libertății presei, ceea ce este foarte îngrijorător.

Adevărul este că și campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și-a lăsat amprenta asupra activității mass-media în Republica Moldova. Într-o perioadă scurtă de timp am fost martori la acțiuni și declarații care au lovit direct în libertatea de exprimare din țara noastră. Au fost adoptate conștient norme juridice, declarate ulterior neconstituționale,  au fost făcute declarații care susțineau aceste norme juridice și au fost făcute propuneri paradoxale privind organizarea dezbaterilor electorale în acest scrutin.

Schimbarea regulilor de joc în prag de campanie electorală

Cu puțin timp înainte de campania electorală a intrat în vigoare Legea cu privire la organizațiile necomerciale, adoptată de Parlament la 11 iunie 2020[2]. La articolul 6 alineat (5), legea prevedea: „În perioada campaniei electorale, organizația necomercială nu poate presta servicii și/sau susține material sau gratuit concurenții electorali și nu poate face agitație electorală. […]”. Respectiv, conform noilor prevederi, instituțiile mass-media, ale căror fondatori sunt organizațiile necomerciale, au fost puse în imposibilitatea de a plasa publicitate electorală și, de a oferi timpi de antenă gratuiți concurenților electorali, asta deși Codul electoral prevede contrariul. Este de remarcat faptul că, proiectul de lege nominalizat a intrat în procedură legislativă încă în anul 2018, tot atunci fiind votat în prima lectură. Însă s-a revenit la el abia anul acesta.

Textul articolului 6 alineat (5), în formula citată mai sus, a fost propus și acceptat pe ultima sută de metri, înaintea votului final. În consecință, ne-am ales cu norme juridice care se contrazic între ele. Pe de o parte, pentru unii furnizori de servicii media, legea ONG-urilor vine cu o normă restrictivă privind modul de reflectare a scrutinelor electorale, pe de altă parte, Codul serviciilor media audiovizuale spune clar că, „statul garantează libertatea de exprimare furnizorilor de servicii media și distribuitorilor de servicii”. Aceeași normă zice că „furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media pun la dispoziția publicului servicii media audiovizuale inclusiv în conformitate cu prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare”. Și, dacă e să vedem Legea cu privire la libertatea de exprimare, aceasta, la articolul 4 alineat (1), zice din nou: „statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei”.

Mai mult decât atât, nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii. Nu uităm și de prevederile Constituției Republicii Moldova, care, la articolul 34 alineat (1), spune: „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. Sunt doar câteva din prevederile relevante situației nominalizate, care vorbesc despre apariția contradicțiilor juridice, urmare a intrării în vigoare a legii cu privire la organizațiile necomerciale.

Spre regretul nostru însă, niciuna dintre autoritățile responsabile de procesul electoral și de activitatea mass-media în Republica Moldova nu s-a autosesizat cu privire la această situație.  Consiliul Audiovizualului, autoritatea responsabilă de activitatea furnizorilor de servicii media audiovizuale și sonore, s-a rezumat doar la un interviu al președintelui Consiliului, care, între altele, a declarat: „Opinia noastră consună cu legislația în vigoare. Există două acte care reglementează această situație, Codul electoral și Codul serviciilor media audiovizuale, precum și această lege cu privire la ONG-uri. […] Noi am avut un schimb de opinii cu autoritatea electorală și, până la urmă, expertiza juridică a Consiliului a concluzionat că,  în cazul dat, vor fi aplicate prevederile legale mai noi, iar nouă este legea privind ONG-urile[3]”.

Aceste declarații au fost făcute cu doar o zi înainte de începerea campaniei electorale, fără a oferi publicului o analiză juridică complexă, una de impact pentru a înțelege care sunt consecințele în materie de asigurare a dreptului de a oferi și primi informație.  Mai mult decât atât, în același interviu, președintele Consiliului declara  că „există anumite voci care consideră că, atâta timp cât anumite posturi de televiziune beneficiază de fonduri din partea anumitor parteneri de dezvoltare, având statut de ONG, ar trebui să fie privați de dreptul de a contracta publicitate de tot felul, mai ales publicitate electorală”. 

Declarațiile sunt bulversante, având în vedere că, CA este garantul interesului public în domeniul audiovizualului și are misiunea de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale, asigurând o informare obiectivă și pluralistă a cetățenilor.  În același timp, o bună parte din piața media autohtonă, așa cum arată inclusiv rapoartele internaționale, rămâne a fi controlată politic. Și puține sunt instituțiile media independente care, dincolo de condițiile inechitabile de activitate din piață, reușesc să-și mențină activitatea. Mai mult decât atât, aceste declarații par să vină în consonanță cu prevederile articolului 6 alineat (5) din legea privind activitatea ONG-urilor.

În cele din urmă, la data de 8 octombrie 2020, atunci când campania electorală era deja în desfășurare, Curtea Constituțională s-a expus vis-a-vis de sesizarea deputatului Litvinenco la acest subiect. Potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 24 din 8 octombrie 2020[4], o parte din prevederile articolului 6 alineat (5) restrâng în mod nejustificat și în mod discriminatoriu dreptul de proprietate al organizațiilor necomerciale, contrar articolelor 16 (Egalitatea) și 46 (Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, Curtea a solicitat Parlamentului să reglementeze articolul 6 alineat (5) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale nominalizate, astfel încât în perioada campaniei electorale organizațiilor necomerciale să le fie interzisă doar prestarea serviciilor gratuite, nu și a serviciilor oneroase.

Propuneri paradoxale privind organizarea dezbaterilor electorale

La fiecare scrutin electoral, Comisia Electorală Centrală aprobă Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale, document care stabilește modul de reflectare a campaniei și are drept scop asigurarea reflectării echitabile, echilibrate și imparțiale, promovarea libertății de exprimare și a pluralismului politic, stabilirea unor norme obligatorii pentru furnizorii de servicii media, pe de o parte, și concurenții electorali, pe de altă parte. Un asemenea document a fost elaborat și aprobat și în vederea scrutinului din 1 noiembrie 2020.

La etapa inițială a proiectului de Regulament, Consiliul Audiovizualului a venit cu un șir de propuneri, printre care și una privind organizarea dezbaterilor electorale: „totodată, luând în considerare contextul pandemiei de COVID-19, numărul mare de infectări zilnice cu noul coronavirus, dar și practica multor țări, în Regulament să fie indicat ca dezbaterile publice pe perioada campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 să fie organizate de furnizorul public de televiziune și aceste dezbateri să fie retransmise, în regim live, de restul posturilor de televiziune, pentru ca respectivii candidați la prezidențiale să nu fie obligați, în această perioadă, să se deplaseze la toate posturile de televiziune care sunt obligate să desfășoare dezbateri electorale”[5]. Paradoxală propunere, am putea afirma, întrucât aceasta arată tot mai evident că pandemia a devenit un test de rezistență pentru libertatea de exprimare în Republica Moldova.

Dacă tot autoritatea de reglementare s-a gândit la felul cum ar putea fi organizate dezbaterile în perioada actualului scrutin electoral, ținând cont de condițiile de pandemie, ar fi fost corect să inițieze această discuție cu subiecții vizați direct, cu furnizorii de servicii media, astfel încât să afle și opinia acestora pentru a găsi soluții împreună, fără a lăsa loc de interpretare. Mai mult, în discuție ar trebui pusă participarea la dezbateri a candidaților în persoană și nu a reprezentanților acestora. Vorbim, totuși, despre un scrutin prezidențial în cadrul căruia cetățeanul își alege președintele (sau președinta). Respectiv, este de datoria fiecărui candidat să participe la dezbaterile electorale. În cele din urmă, Comisia Electorală Centrală nu a acceptat propunerea înaintată de Consiliul Audiovizualului.

Concluzii

Urmând litera legii, statul trebuie să garanteze libertatea de exprimare a mass-media și să asigure dreptul cetățenilor la informația de interes public. În acest sens, este foarte important să fie adoptate norme juridice care să garanteze standarde înalte în materie de informare, de obiectivitate, echitate și echilibru. Acest fapt contează mai ales în timpul scrutinelor electorale, atunci când cetățenii trebuie să-și exercite dreptul la vot. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat în pragul scrutinului electoral din noiembrie 2020, denotă contrariul. Însumând și alte situații pe care le-am întâmpinat recent, în special în contextul pandemiei, putem intui pe ce poziție se va plasa Republica Moldova în clasamentul mondial pentru libertatea presei în anul următor.

Olga Guțuțui activează în domeniul media din anul 2011 şi este specializată în legislaţia media. În perioada 2011–2015 a activat în calitate de consultant principal în Comisia parlamentară pentru media. Ulterior, a deținut funcția de membru al Consiliului Audiovizualului. Acum, Olga este director de programe la postul de televiziune TV8. Pe parcursul activităţii a fost implicată în mai multe proiecte de cercetare şi studii de evaluare privind situaţia mass-media din Republica Moldova. Din 2020 este expert LID Moldova pentru legislație și politici mass-media.

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova

Referințe:

[1] 2020 World Press Freedom Index, https://rsf.org/en/ranking#

[2] Proiectul legii cu privire la organizațiile necomerciale // Text final, http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4154/language/ro-RO/Default.aspx  

[3] Interviu // Dragoș Vicol, despre activitatea CA: Nu suntem un laborator secret unde se pun la cale tot felul de scheme, așa cum consideră unii, http://media-azi.md/ro/stiri/interviu-drago%C8%99-vicol-despre-activitatea-ca-nu-suntem-un-laborator-secret-unde-se-pun-la-cale  

[4] HOTĂRÎRE Nr. 24 din 08-10-2020 pentru controlul constituționalității unor prevederi din articolul 6 alin. (5) din Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale (interdicția prestării serviciilor de către organizațiile necomerciale pentru concurenții electorali în perioada campaniei electorale) (sesizarea nr. 130a/2020), https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123723&lang=ro

[5] Comunicat de presă – Propuneri Regulament privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 http://www.audiovizual.md/files/Comunicat%20de%20presa%20-%20Propuneri%20Regulament%20privind%20reflectarea%20campaniei%20electorale%20la%20alegerile%20preziden%C8%9Biale%20din%2001%20noiembrie%202020.pdf