5 e-Gov Webinars for Moldova: Sumarul modulului i-Voting, e-Participation

22.05.2020
5 e-Gov Webinars for Moldova: Sumarul modulului i-Voting, e-Participation

#5eGovWebinars | Cel de al patrulea #webinar din seria de 5 preconizate în cadrul proiectului 5 e-Gov Webinars for Moldova a avut loc pe parcursul a 3 zile pe 4, 6 și 8 mai 2020, fiind dedicat soluțiilor de e-Democrație, e-Participare și i-Voting.

Au participat 62 de persoane, inclusiv activiști civici, juriști experți, consultanți, studenți, membri ai Parlamentului, funcționari publici, doctori, specialiști în protecția datelor, dezvoltarea serviciilor de e-guvernare și alți actori-cheie din domeniu.

Printre speakeri s-au numărat Arne Koitmäe (șef al Oficiului Electoral Central, Republica Estonia), Alexandru Balmoș (șef al Departamentului IT, Comisia Electorală Centrală, Republica Moldova), Veronica Cretu (expert principal, Innovating Governance Association, Austria), Kevin Tammearu (expert LID Moldova, șef al Departamentului de Dezvoltare a Afacerii, Cybernetica IT, Republica Estonia), Victor Guzun (expert LID Moldova pentru #eGovernance).

Începând cu perioada antică, când au fost stabilite bazele democrației moderne, conceptul de guvernare a suferit mai multe transformări și schimbări. Astăzi când tehnologia ne oferă soluții diverse în toate domeniile vieții, implementarea unor soluții tehnologice pentru a consolida funcționarea statului de drept este imperativă pentru asigurarea unei implicări cetățenești active care asigură transparentizarea activității și responsabilizarea autorităților publicer.

Termenul de democrație își are rădăcinile în cuvintele grecești „demos” – popor și „kratia” – putere, exprimând conceptul fundamental de putere al poporului în cadrul unei democrații moderne veritabile. Bazele filosofiei cu privire la democrație au fost stabilite încă din sec. al V-lea. Utilizarea termenului de e-democrație reflectă procesul de tehnologizare a evoluțiilor clasice de funcționare a unui stat democratic (alegeri, participare în consultări publice, referendumuri etc.).

Termenul de democrație a avut de-a lungul istoriei diferite sensuri. Astăzi, termenul este larg răspândit, fiind utilizat și de țările cu sisteme politice non-democratice sau cu o democrație limitată. Cu toate acestea, statele date se vor identifica drept state democratice. Democrația este un sistem de guvernare complex, în care drepturile și opiniile indivizilor trebuie să aibă o valoare egală, în special față de subiectele ce afectează întregul grup.

Performanța statelor cu referire la gradul de impregnare și implementare a conceptelor și principiilor democratice sunt diferite. State precum Islanda, Norvegia sau Suedia sunt considerate campioane ale acestui proces complex, prin asigurarea responsabilității și transparenței funcționării instituțiilor publice, precum și păstrarea unui angajament puternic față de cetățeni. Elementele importante a funcționării unei democrații veritabile presupun posibilitatea cetățenilor de a avea o voce în procesul de luare a deciziilor, ceea ce sporește încrederea în activitatea instituțiilor publice.

Analiza statelor ex-membre ale URSS ne arată o evoluție și performanță diverse la capitolul dezvoltarea proceselor democratice. Astfel două state comparabile la capitolul resurse și suprafață, Estonia și Republica Moldova, sunt plasate foarte diferit în cadrul Democracy Index 2019, Republica Moldova fiind pe locul 83 și Estonia pe poziția 27.

Cele mai multe indexuri internaționale plasează Republica Moldova în grupul statelor cu un nivel de tranziție spre o societate democratică sau regimuri hybrid (cu un grad relativ jos al democrației). Conform indexului realizat de către Freedom House, țara noastră nu are performanțe bune la majoritatea capitolelor: guvernanță democratică națională 2,5 (scorul maxim 7), procese electorale 4, societate civilă 4,75, media independentă 3, democrația locală 2,5, justiție 2,75, corupție 2,25.

Pilonii care stau la unui guvern responsabil și transparent, inclusiv și cu sisteme și servicii de e-democrație sunt:

1. Acces liber și egal. Acest pilon presupune existența unei infrastructuri tehnice bune (ex. acces la internet), libertate pe internet, accesul la informație;

2. E-participare. Acest element trebuie să asigure o comunicare de jos în sus și invers. Participarea digitală presupune așa elemente precum e-informare, e- consultare, e-monitorizare sau e-decizii;

3. E-guvernare, care cuprinde mecanisme online dezvoltate la nivel central și puse la dispoziția cetățenilor, ca un serviciu public în susținerea politicilor publice sectoriale. Schimbul de informație este un element-cheie al acestui pilon.

Principiile de bază a unei guvernări deschise și responsabile sunt:

- Orientarea către cetățean;

- Toate soluțiile trebuie să fie deschise, transparente și bazate pe colaborare;

- Încurajează inovarea și tehnologizarea;

- Responsabilitatea factorilor implicați.

Definirea e-democrației este relativ inconsistentă, abordările fiind foarte diferite de la autor la autor. Totuși 2 elemente sunt regăsite la majoritatea autorilor: e-guvernarea și e-participarea. E-democrația este văzută ca un concept generalizant, și anume utilizarea TIC de către actorii politici (guvern, aleși, mass-media, organizații politice/ societale și cetățeni) în cadrul proceselor politice și de guvernare din democrația reprezentativă de astăzi. Există consens - guvernarea electronică se referă la „utilizarea TIC, ca instrument pentru a obține o guvernare mai bună”, în legătură cu eficiența proceselor administrației publice, a serviciilor publice pentru consumatori/ cetățeni, să contribuie la rezultatele politicii specifice (de exemplu în politica de sănătate, politica de mediu și politica educațională) sau la rezultatele politicii economice precum reducerea corupției și la modernizarea managementului public.

Guvernarea electronică este văzută ca o abordare pentru creșterea încrederii dintre guverne și cetățeni, permițând implicarea cetățenilor în procesele de politici publice și promovând un guvern deschis și responsabil.

În viziunea OCDE și ONU, conceptul de participare electronică este considerat o abordare pe trei niveluri. ONU face distincția între informații electronice, consultare electronică și luarea deciziilor. OCDE folosește, de asemenea, o abordare pe trei niveluri, guvernarea electronică fiind subsumată „angajării electronice” și incluzând:

- informații electronice;

- consultare electronică;

- participare electronică.

Astfel, categoriile sunt ușor diferite. Mai mult, OCDE, spre deosebire de ONU, definește implicarea electronică drept mecanism cu două direcții (de sus în jos și de jos în sus).

Participarea electronică se măsoară pe baza:

(I) informațiilor electronice - disponibilitatea informațiilor online;

(ii) e-consultării - consultări publice online, și

(iii) procesul decizional - implicând direct cetățenii în procesele decizionale.

Sondajul evaluează disponibilitatea instrumentelor de participare electronică pe portalurile guvernamentale naționale pentru fiecare dintre criteriile de mai sus

Guvernarea electronică (sau e-Guvernare) este aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) funcțiilor și procedurilor guvernamentale cu scopul de a crește eficiența, transparența și participarea cetățenilor. Guvernarea electronică folosește TIC-urile ca instrument de sprijin pentru dezvoltarea bunei guvernări. Aplicarea adecvată a guvernării electronice permite creșterea eficienței și eficienței în sarcinile guvernamentale, îmbunătățirea proceselor și procedurilor, crește calitatea serviciilor publice, îmbunătățește, de asemenea, utilizarea informațiilor în procesele de luare a deciziilor și permite o mai bună comunicare între diferite instituții guvernamentale.

Câteva cifre și date care ne arată potențialul de astăzi pe segmentul de digitalizare și e-transformare:

- 4.36 milioane de telefoane mobile activ conectate (depășind numărul populației);

- Peste 3 milioane de utilizatori de internet și o rată de penetrare de aproximativ 76%;

- Peste 1,4 milioane de utilizatori activi a rețelelor sociale, dintre care 97% accesează prin intermediul gadgeturilor mobile. Cu referire la platforma Facebook.

Când vorbim despre acces liber și egal urmează a fi punctate mai multe elemente cheie extrem de importante:

Libertatea internetului și accesul gratuit și egal la internet.

(a) absența dispozițiilor legale care limitează conținutul și existența legislației privind confidențialitatea și a legislației privind colectarea datelor (adică protecția datelor cu caracter personal, datele deschise);

(b) existența unei strategii („agendă digitală”) și a unui organism independent care monitorizează implementarea obiectivelor, cum ar fi introducerea și controlul libertății pe Internet;

(c) absența limitărilor de facto, cum ar fi încălcarea drepturilor utilizatorilor.

Accesul la Internet include:

(a) infrastructură tehnică, cum ar fi o rețea cu lățime mare de bandă, cu distribuție egală;

(b) absența filtrării sau blocării tehnice.

E-participarea poate fi realizată exclusiv prin existența unor mecanisme de interacțiune de jos în sus și de sus în jos, respectiv de la stat la cetățean și viceversa. Informația electronică, ca parte a dimensiunii participative, stabilește dacă instituțiile statului „furnizează tipul de informații care încurajează și împuternicesc participarea cetățenilor”, de exemplu, calendare de forumuri de discuții, instrumente de notificare electronică etc. (ex. Legea privind accesul la informație, adică ministerele asigură „transparența în luarea deciziilor”). Dezvoltarea acestor elemente trebuie să fie realizată deschis și transparent pentru încurajarea la toate fazele a interacțiunii și încrederii: transparența colectării și utilizării datelor, transparența procesului de digitalizare, transparența procesului de tranziție de la serviciile clasice la cele electronice, transparența strategică.

Abordarea de jos în sus în e-participare este esențială și asigură durabilitatea și credibilitatea intervențiilor. Blogurile și hashtag-urile Twitter sunt cele mai importante modalități de diseminare a informațiilor despre problemele politice, ajungând totodată la audiențe mai largi. Ambele instrumente, bloguri și hashtag-uri, ar trebui luate în considerare în două condiții: (i) trebuie să obțină o atenție mai largă (adică națională) în sfera publică, (ii) ele trebuie inițiate și puse în aplicare de cetățeni „obișnuiți” (și nu de jurnaliști sau politicieni, așa cum este destul de frecvent).

E-consultarea cuprinde, pe de o parte, instrumentele de consultare ale guvernelor, care îi ajută să înțeleagă nevoile și cerințele cetățenilor lor în legătură cu subiecte specifice, iar pe de altă parte cetățenii care se adresează actorilor politici pentru a intra în dialog sau pentru a contribui la o dezbatere specifică.

Instrumentele comune de sus în jos includ consultarea online (a publicului larg sau care vizează grupuri de părți interesate specifice), sălile de chat sau juriile cetățenilor online. Cetățenii se pot adresa membrilor guvernului sau parlamentului prin e-mailuri sau postări pe site-urile web ale ministerelor sau parlamentarilor, precum și urmărirea oficialilor pe Facebook (o platformă socială care permite un dialog mai larg decât Twitter, datorită limitării spațiului acestuia din urmă). În Republica Moldova, în 2014 a fost elaborat un ghid privind utilizarea mijloacelor de socializare de către funcționarii publici. Funcția de întrebări frecvente poate fi, de asemenea, o modalitate de a intra în contact cu ministerele, agențiile, partidele politice etc.

E-monitorizarea poate fi înțeleasă în principal ca un instrument de jos în sus pentru ca cetățenii să-i responsabilizeze pe funcționari . Un indicator bun este prezența monitorizării parlamentare online, în care cetățenii se adresează personal politicienilor. Pe de altă parte, un guvern poate avea un interes în auto-monitorizarea sau monitorizarea procedurilor specifice și a proceselor de elaborare a politicilor și, prin urmare, poate aplica sondaje online.

La capitolul de luare a deciziilor și participare electronică pot fi menționate instrumente de sus în jos precum bugetarea participativă, guvernanța bazată pe colaborare și referendumurile electronice. Instrumentele de vot online nu sunt aceleași cu votul electronic, deoarece se referă la probleme/ întrebări limitate care fac obiectul deciziei. Aceste instrumente pot fi utilizate în principal la nivel local sau regional. Cetățenii ar trebui să aibă la dispoziție o serie de instrumente pentru a oferi contribuții în procesele de elaborare a politicilor pentru a iniția, împiedica sau modifica legi. Cele mai frecvente sunt e-petițiile, inițiativele pentru e-referendum și înscrierea la campanii. Datele oficiale ale guvernului pot fi utilizate pentru examinarea instrumentelor de luare a deciziilor.

Măsuri indicative și elemente cheie necesare pentru implementarea e-democrației:

- Instrumente și politici generice pentru o democrație electronică;

- O abordare a foii de parcurs a democrației electronice;

- Lista de verificare pentru introducerea instrumentelor de democrație electronică;

- Un cadru pentru raportarea inițiativelor de democrație electronică;

- Evaluarea e-democrației.

Diversitatea resurselor și sistemelor electronicede susținere a proceselor democratice pot lua forma unor soluții precum:

1. e-parlament - se referă la adunări legislative, consultative și deliberative la nivel internațional, național, regional și local;

2. e-legislație - utilizarea TIC pentru elaborarea, comentarea, consultarea, structurarea, formatarea, depunerea, modificarea, votarea și publicarea legilor adoptate de adunările alese;

3. e-justiție - utilizarea TIC în conducerea justiției de către toate părțile interesate ale sistemului judiciar pentru a îmbunătăți eficiența și calitatea serviciului public;

4. e-mediere - utilizarea TIC pentru a găsi mijloace de soluționare a litigiilor fără prezența fizică a părților opuse: instrumentele electronice pot servi ca mediatori;

5. e-mediu - utilizarea și promovarea TIC în scopul evaluării și protecției mediului, planificării spațiale și utilizării durabile a resurselor naturale și include participarea publicului;

6. alegeri electronice - alegerile electronice, e-referendumurile și inițiativele electronice sunt alegeri politice, referendumuri sau inițiative în care mijloacele electronice sunt utilizate la una sau mai multe etape;

7. votare electronică - Votarea electronică este o alegere sau un referendum care implică utilizarea mijloacelor electronice în cel puțin oferirea votului;

8. e-consultare - colectarea avizelor persoanelor desemnate sau publicului larg în legătură cu o anumită problemă de politică, fără a obliga decidentul să acționeze în conformitate cu rezultatul;

9. petiționare electronică - livrare electronică a unui protest sau a unei recomandări unei instituții democratice: cetățenii semnează o petiție și, eventual, se implică într-o discuție pe această temă, punându-și numele și adresele online;

10. e-campanie - încurajarea oamenilor să se angajeze între ei pentru a mobiliza indivizii în campanii electorale și în alte campanii și/sau a-i convinge să promoveze o anumită cauză, în efortul de a influența direct sau indirect formarea sau implementarea politicilor publice;

11. e-polling / e-surveyingpermite obținerea de opinii în mod informal, prin mijloace electronice, de la persoane aleatorii sau selectate, de obicei în legătură cu o propunere și un set de răspunsuri posibile.

În ceea ce privește Republica Moldova, nu poate fi identificat un studiu de caz mai relevant în domeniu de digitalizare a proceselor democratice decât Republica Estonia. Câteva date pentru a ne crea imaginea sistemului electoral și de participare a cetățenilor estonieni:

- 900 000 de alegători;

- Primele cărți de identitate electronice emise în 2002;

- Votarea pe internet din 2005;

- 96% din populație are carte de identitate electronică valabilă (2017);

- Peste 40% din alegătorii participanți votează online (2019).

Votarea pe interneteste în principiu posibilitatea de votare pe orice computer conectat la Internet. Alegătorii aleg locul și ora pentru a vota și au nevoie de buletinul de identitate electronic și/sau autentificarea cu semnătura mobilă pentru accesarea sistemului și vot. Sistemul electronic de vot este realizat pentru ca să respecte toate principiile majore ale votării pe hârtie și reprezintă o alternativă la buletinul de hârtie. Corectitudinea votului și a rezultatelor votării electronice poate fi verificată prin sistemul creat. Posibilitatea de influențare a rezultatelor votării sunt reduse la zero.

Care sunt necesitățile pentru implementarea sistemului de vot prin internet:

- O metodă pentru autentificarea alegătorilor și semnăturile digitale (Estonia: carte de identitate electronică, ID digital);

- Lista electronică de alegători(Estonia: furnizată de Registrul populației);

- Sistemul de vot electronic (Estonia: a doua generație în 2017);

- Cadru legal solid și previzibil, care explică modul de operare și de protecție a sistemului online de vot;

- De asemenea, încredere și voință politică.

Pentru a păstra libertatea de a vota dar și pentru a permite oamenilor de a își exercita eficient dreptul de vot, prevederile legale estoniene stabilesc:

- Există posibilitatea de a re-vota ca garanție a secretului și libertății de vot. Va fi considerat valid doar ultimul vot oferit;

- Noul vot anulează votul anterior;

- Alegătorul poate retrage votul inițialde mai multe ori până la închiderea procedurii;

- Votul de hârtie anulează votul electronic și este votul final.

De exemplu în cadrul alegerilor din 2019 pentru Riigikogu (Parlament), au fost 247 232 voturi inițiale numărate, 2 555 de repetări a votului, 73 de voturi inițiale anulate.

Dezvoltarea sistemului de vot prin internet a fost și este un proces etapizat, bazat pe încredere, transparență și libera voință a cetățeanului. Pentru asigurarea securității și transparenței procesului de vot, o serie de prevederi și instrumente au fost elaborate:

- Criptografie cu cheie public-privată, schemă virtuală cu plic dublu. Sistemul este administrat de către autoritatea electorală cu păstrarea tuturor regulilor de securitate și excluderea fraudelor;

- Voturile prin internet sunt înregistrate și cronometrate de către terți, care nu au interes electoral;

- Votul poate fi verificat pe dispozitivul inteligent că i-votul a fost primit conform destinației;

- Dovada emisă de sistem conform căreia voturile au fost luate în considerare;

- Numărul de voturi poate fi auditat de către terți asigurând securitatea și încrederea pentru participanții electorali;

- Codul sursă este public.

Inițial votul prin internet a fost introdus în Estonia, având câteva scopuri, printre care: (i) crearea unui canal de vot suplimentar, (ii) creșterea participării la alegeri, (iii) implicarea tinerilor alegători, (iv) furnizarea unui alt e-serviciu (serviciu eID). Cu timpul, votul prin internet a fost recunoscut ca o necesitate primară pentru desfășurarea alegerilor corect și transparent.

De la implementare scopul și rolul votului prin internet s-a schimbat. S-a observat că el nu are prea mult efect asupra participării generale a populației la alegeri. Utilizarea votului prin internet este neutru în funcție de sex, neutru în funcție de vârstă. Participarea tinerilor alegători nu a fost influențată de introducerea votării prin internet. Votul prin internet a devenit cea mai populară metodă de votare (începând cu 2019). Votarea prin internet nu este doar o comoditate dar o condiție pentru a asigura desfășurarea alegerilor în mod transparent și universal.

Mai multe efecte pozitive și beneficii au fost generate de sistemul electronic de vot, printre care: (i) alegătorii ce votează prin internet au mai multe șanse să voteze

și să voteze în viitor, (ii) voturile în străinătate au crescut, (iii) pentru alegători permite utilizarea tehnologiilor IT asistate, (iv) alegătorii economisesc timp și bani, (v) alegătorii pot vota fără a merge la secția de votare.

Mai multe efecte pozitive și beneficii au fost generate de sistemul electronic de vot, printre care: (i) alegătorii ce votează prin internet au mai multe șanse să voteze și să voteze în viitor, (ii) voturile în străinătate au crescut, (iii) pentru alegători permite utilizarea tehnologiilor IT asistate, (iv) alegătorii economisesc timp și bani, (v) alegătorii pot vota fără a merge la secția de votare.

Mai multe analize au fost realizate în Estonia pentru a evolua influența votului prin internet asupra reprezentării politice. Mai multe studii arată că, deși rezultatele votului prin internet sunt diferite de rezultatele votării pe hârtie, în realitate opțiunile cetățenilor nu sunt influențate de metoda de vot. Desigur, există și unii actori interesați care consideră că nu au control asupra alegerilor, iar votul prin hârtie este interpretat ca un semn al luării în serios a votului în timp ce votul prin internet mai puțin. Există mai multe sisteme care garantează securitatea votării prin internet, în timp ce votarea pe hârtie este asumată în mod implicit.

Asigurarea și consolidarea încrederii în sistemul public de vot prin internet trebuie asigurat atât tehnic, cât și prin măsuri politice și de educare. Încrederea trebuie menținută prin asigurarea unor alegeri sigure, deschise și verificabile. Securitatea alegerilor depășește sistemele informatice electorale. Cooperarea între părțile interesate și instituțiile guvernamentale este esențială în acest proces.

Sistemul de vot prin internet, fiind unul dintre cele mai performante la nivel național în Estonia, are și obiective de dezvoltare pentru a extinde posibilitățile de participare civică și electorală a cetățenilor utilizând tehnologia. Printre acestea se numără integrarea posibilității de realizare a sondajelor de opinie, a referendumurilor municipale, a votării pe dispozitive inteligente, verificabilitatea end-to-end ș.a.

Procesul de implementare a votării prin internet a generat mai multe lecții utile ce pot fi îmbrățișate în procesul de preluare a unor practici în Republica Moldova:

- Infrastructura națională de e guvernare și utilizarea semnăturilor digitale sunt un minim cu care trebuie de început;

- Trebuie stabilite norme de bază și cadrul legal trebuie să reglementeze detaliat aceste proceduri și sisteme;

- De la bun început trebuie să fie consolidată încrederea în aceste sisteme și proceduri;

- Procesul trebuie început lent și preferabil de la nivel local.

Soluțiile și tehnologiile din Republica Moldova permit implementarea sistemului prin internet de vot în maxim un an de zile. Unicul lucru care lipsește în acest sens este voința politică. Introducerea votului prin internet în cazul Republicii Moldova poate fi un instrument eficient de implicarea a cetățenilor din diasporă dar și pentru a spori comoditatea procesului de votare.

Igor Ciurea & Victor Guzun

Experți Laboratory of Initiatives for Development

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului “5e-Gov Webinars for Moldova” finanțat de către Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflectă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

#opendata #business #egov #measure #fiscal #reforma #dezvoltare