5 e-Gov Webinars for Moldova: Sumarul modulului e-Sănătate

06.05.2020
5 e-Gov Webinars for Moldova: Sumarul modulului e-Sănătate

#5eGovWebinars | Cel de al doilea webinar din seria de 5 preconizate în cadrul proiectului 5 e-Gov Webinars for Moldova a avut loc timp de 3 zile pe 28, 29 și 30 aprilie 2020 cu participarea a 50 de persoane și s-a focusat pe soluțiile de e-Sănătate, domeniu de importanță primară în aceste vremuri complicate pe care le traversăm cu toții. Printre participanți s-au numărat activiști civici, experți, consultanți, studenți, membri ai Parlamentului, funcționari publici, doctori, specialiști în politici publice și alți actori-cheie din domeniu.

Prezentările au fost ținute de Cristina Celan (project manager, Center for Health Policies and Studies), Priit Tohver (adviser e-Services development and Innovation Policy, Estonian Ministry of Social Affairs), Garam Iuliana (national professional officer, World Health Organization in Moldova), Ain Suurkaev (manager, spitalul Rakvere) și Kevin Tammearu (expert LID Moldova and head of Business Department Cybernetica, Estonia), iar discuțiile au fost moderate de Victor Guzun.

Vă oferim în continuare un #sumar al discuțiilor, urmând să procedăm la fel și în cazul celorlalte 3 webinarii tematice care vor urma în curând. La finalul proiectului, vom publica un #handbook ce va cuprinde sumarurile celor 5 webinarii. Acesta va deveni o resursă de referință pentru toți actorii implicați în promovarea e-Guvernării în Republica Moldova.

Vă îndemnăm să rămâneți conectați cu #LIDMoldova #ThinkDoTank pentru a beneficia de cele mai importante resurse de #eGuvernare.

---

Dezvoltarea tehnologiilor informaționale generează o serie de oportunități pentru e-transformarea serviciilor pe care cetățenii le accesează în viața lor de zi cu zi. Domeniul de sănătate nu constituie o excepție în acest sens, iar experiența unor state precum Republica Estonia ne demonstrează cum tehnologiile informaționale pot asigura creșterea calității serviciilor medicale pentru cetățeni, pot asigura consolidarea securității datelor personale medicale, generează noi instrumente și posibilități pentru factorii de decizie și cercetători.

Modelul estonian de digitalizare a serviciilor de stat își confirmă eficiența și siguranța fiind recunoscute rezultatele acestuia în o multitudine de indexuri și scoruri internaționale:

  • #1 – BERTELSMANN FOUNDATION (2019, digital health index);
  • #1 – WORLD ECONOMIC FORUM (2017, entrepreneurial activity);
  • #1 – CEPS (2019, index of readiness for digital lifelong learning);
  • #2 – FREEDOM HOUSE (2019, internet freedom);
  • #1 – GLOBAL IT REPORT (2019, mobile network coverage), ș.a.

Până la discutarea conceptului și a modului de dezvoltare a infrastructurii și a soluțiilor de e-sănătate este necesară punctarea mai multor principii și elemente fundamental necesare conceptului de e-guvernare în general și conceptului de e-sănătate în special.

În primul rând soluțiile de digitalizare a serviciilor trebuie privite drept un instrument util și nu drept un scop în sine. Acestea urmăresc asigurarea accesului la serviciile de stat în condiții de maximă securitate, rapiditate și eficiență.

În al doilea rând, dezvoltarea serviciilor digitale trebuie să respecte regula celor 3 E criterii:

  • Economisire – orice serviciu digital trebuie să presupună asigurarea unei economii de cost în gestionarea și accesarea acestuia. Economia nu trebuie privită exclusiv din partea statului. Uneori, costurile de gestionare ale unui serviciu digital ar putea fi comparabile cu cele ale unui serviciu obișnuit prestat la ghișeu, cu beneficii similare pentru cetățeni. Doar că în primul caz costurile ar fi substanțial mai mici.
  • Eficiență – înseamnă că relația dintre rezultatul final al serviciului și costul de administrare al acestuia trebuie să justifice tranziția de la serviciul clasic la unul digital. În esență, dacă digitalizarea unui serviciu ne permite să oferim un serviciu mai bun și mai aproape de cetățean cu aceeași sau chiar cu mai puțini bani, atunci pasul este justificat;
  • Eficacitate - presupune că orice proces de digitalizare trebuie să susțină creșterea calității procesului de guvernare.

Când vorbim despre servicii de e-sănătate în Estonia atunci noi avem în vedere o gamă largă de servicii și registre online, interconectate și care pot face schimb securizat de date, asigurând protecția datelor cu caracter personal a pacienților. Printre serviciile și registrele de e-sănătate estoniene, pot fi menționate:

  • Informația privind asigurarea de sănătate (2000);
  • servicii de arhivare a imaginilor digitale (2005);
  • servicii EHR pentru medici și pacienți (2008);
  • servicii de înregistrare digitală (2008);
  • e-Prescripție (2010);
  • rezumatul stării de sănătate pentru comisia de asigurări sociale (2012);
  • serviciul de e-consultație (2012);
  • serviciul epSOS, informația transfrontalieră despre pacient (2013);
  • servicii statistice în sănătate (2013);
  • serviciul de eliberare a certificatelor medicale (2014);
  • servicii de stomatologie (2015);
  • e-Ambulanța (2015);
  • e-programare (2019);
  • serviciul de screening și registrul bolnavilor de cancer (2015) etc.

La baza oricăror servicii estoniene digitale, inclusiv serviciile de e-sănătate, stau 4 principii fundamentale:

  • orientarea serviciilor către cetățean. Dezvoltarea oricărui serviciu online trebuie să fie resimțită în mod pozitiv de către cetățeni și nu construite exclusiv pentru decidenți;
  • parteneriatul public-privat. Dezvoltarea serviciilor trebuie să implice domeniul privat și să încurajeze investițiile în acest domeniu din partea mediului privat. Infrastructura trebuie să permită conectarea la inițiativele private, cu respectarea standardelor de securitate;
  • acces la internet pentru fiecare. Asigurarea cu internet de calitate a tuturor cetățenilor este esențială în stabilizarea unui punct de pornire în dezvoltarea și accesarea serviciilor digitale;
  • fiecare individ este proprietarul datelor personale. Acest principiu presupune asigurarea unei securități maxime în schimbul și păstrarea de date, dar și posibilitatea fiecărui cetățean de a monitoriza fiecare accesare a datelor sale personale. Acest lucru este asigurat prin intermediul unui serviciu guvernamental denumit X-Road. În Republica Moldova acest serviciu există sub denumirea de M-Connect.

Lansată în 2001, sistemul X-road a devenit o adevărată magistrală ce permite dezvoltarea și întreținerea sistemului digital estonian de servicii. Ce reprezintă sistemul X-Road:

  • asigură schimbul de date deschise în cadrul sistemului;
  • o rețea descentralizată de date;
  • salvează 3 milioane de ore de muncă anual;
  • livrează peste 3000 de servicii;
  • facilitează peste 1,3 miliarde de tranzacții anuale;

Sistemul a fost preluat și replicat în Finlanda, Islanda, Insulele Feroe, Ucraina, Namibia, etc.

Kevin Tammearu, expert LID Moldova și șef al Departamentului de Dezvoltare a Afacerii, Cybernetica IT Company (Republica Estonia) menționează 4 elemente-cheie a serviciilor digitale în Estonia: (i) inter-operabilitatea - toate serviciile și registrele trebuie să fie capabile de a face schimb de date între ele atât pentru a asigura lipsa de dublare a colectării repetate de date, cât și pentru a înlesni munca funcționarilor și viața cetățenilor. Interoperabilitatea trebuie să permită schimbul de date nu doar în interiorul unei ramuri (e-sănătate), ci și între diferite domenii și instituții publice (e-sănătate, e-poliție, e-educație, e-vamă etc.); (ii) identitatea digitală - fiecare cetățean trebuie să aibă posibilitatea de a accesa serviciile digitale prin metode sigure de autentificare și semnare care sunt asigurate printr-un sistem de semnare electronică; (iii) cadrul regulatoriu (normativ) - trebuie să asigure calitatea serviciilor și să permită dezvoltarea controlată și sigură a acestora, protejând accesul și implicarea mediului privat dar și securitatea datelor cetățenilor (iv) registrele - deținute la cel mai jos nivel posibil (se încurajează descentralizarea deținerii de date), însă cu asigurarea unui schimb de date direct între acestea.

Fiecare din serviciile de e-sănătate din Estonia reprezintă sisteme complexe de comunicare între diverși actori, asigurând un schimb de date instantaneu pentru a spori confortul și calitatea serviciilor medicale. Spre exemplu serviciul de e-prescripție presupune 3 blocuri mari de elemente:

1. Actorii relevanți, incluzând:

  • Pacientul;
  • Medicul/ instituția medicală;
  • Farmacistul (farmacia);
  • Asiguratorul medical;
  • Oficiul de suport.

2. Registrele, incluzând:

  • Centrul de codificare a medicamentelor;
  • Registrul de licențe farmaceutice;
  • Registrul de licențiere a medicilor și farmaciștilor;
  • Registrul de asigurare medicală.

3. Statistică și monitorizare, incluzând:

  • Consiliul de #Sănătate;
  • Agenția medicamentului;
  • Ministerul Afacerilor Sociale.

Toate aceste elemente interacționează în mod organic prin intermediul infrastructurii guvernamentale X-road, asigurând securitatea și controlul datelor pacientului la fiecare nivel și acces la datele din sectorul medical în timp real pentru decidenți.

Sistemul de e-prescripție este organizat în așa fel încât să ofere o serie de avantaje pentru fiecare actor implicat:

  1. #Doctorii – (i) primesc informații despre pacient, diagnoză și medicament, (ii) informații dacă pacientul a procurat sau nu medicamentele prescrise, (iii) vede istoricul medicamentelor prescrise pacientului său de către alți medici, (iv) vede informațiile privind compensarea costurilor medicamentelor prescrise, (v) posibilitatea de a reînnoi o prescripție în 10-15 secunde pentru un pacient consultat anterior.
  2. #Farmaciștii – (i) primesc date clare și precise privind prescripția făcută de un medic, (ii) posibilitatea de expediere instantanee a solicitării de plată către Fondul de Asigurări Medicale, pentru medicamentele compensate, (iii) în maxim 14 zile farmacia primește plata pentru medicamentele prescrise și vândute unui pacient.
  3. #Pacienții – (i) doar cu buletinul de identitate și fără alte acte poate prelua medicamentele de la orice farmacie, (ii) prescrierea se face per grup de medicament, nu per brand (permițând libera alegere a pacientului și independența de orice medic în determinarea medicamentului), (ii) procesul de solicitare a unei noi prescripții este simplu și rapid.

Introducerea sistemului de e-prescripție în #Estonia a însemnat în 9 luni tranziția în proporție de 80% de la prescripția pe hârtie la e-prescripție.

Un alt avantaj al acestui sistem este că astfel ar fi susținut și doctorul în luarea deciziei privind prescrierea tratamentului, având în vedere interacțiunea dintre diferite medicamente. Astfel sistemul în mod automat va susține efortul și munca medicului și farmacistului în prescrierea medicamentului potrivit prin:

  • Identificarea utilizării nepotrivite sau abuzive a medicamentelor (control automatizat);
  • Identificarea interacțiunii negative dintre medicamentele prescrise (în conformitate cu baza de date a interacțiunii dintre medicamente);
  • Evaluarea interacțiunii dintre medicamente se va face în baza sistemului de date SFINX-PHARAO care are la moment informații privind interacțiunea a peste 20.000 de medicamente și este revăzută de 4 ori pe an.

Statisticile colectate de sistemul de e-prescripție arată că aproximativ 2.200 de prescripții sunt ajustate lunar datorită notificărilor din sistem, iar aproximativ 15% - 17% dintre prescripții sunt schimbate datorită suportului sistemului de alertă. Toate aceste instrumente au drept scop susținerea activității medicilor și sporirea eficienței tratamentului pacienților.

Un alt exemplu de serviciu în domeniul medical este și e-Ambulanța. Acesta are drept scop facilitarea accesului serviciilor de urgență la datele pacienților care necesită servicii medicale urgente. Serviciul presupune mai multe beneficii, printre care conectarea online a serviciului de urgență cu echipa de salvare și sistemul de informații în sănătate. Pacientul decide în mod individual gradul de acces la datele despre sănătatea sa, având posibilitatea de a bloca complet accesul (sub propria răspundere). Sistemul permite accesul din momentul chemării serviciului de urgență, ceea ce permite pregătirea în avans atât a echipei de urgență cât și a instituției care preia pacientul.

Orice serviciu implementat necesită asigurarea securității și a unui grad de încredere mare din partea populației, altfel riscă să fie un eșec. La baza serviciilor și a sistemului de informare medical estonian stau 6 principii fundamentale de securitate și confidențialitate:

  1. Autentificarea securizată a tuturor utilizatorilor cu ID-cardul electronic or Mobile ID;
  2. Semnătură digitală a tuturor datelor medicale;
  3. Responsabilitate și transparență maxime (orice modificare va păstra o urmă digitală ce nu poate fi modificată sau ștearsă);
  4. Codificarea datelor personale cu separarea clară a datelor personale de datele medicale;
  5. Criptarea bazelor de date care permite excluderea oricărui risc de încălcare a confidențialității din partea administratorilor tehnici a acestora;
  6. Monitorizarea tuturor acțiunilor și a măsurilor corespunzătoare care s-ar putea impune în cazul unor nereguli.

Digitalizarea serviciilor medicale vin și cu avantaje imense pentru decidenți, care primesc acces la un set enorm de date medicale, dar și pentru pacienții care primesc posibilitatea de monitorizare a propriilor statistici și date medicale. Un lucru foarte important ce a fost observat în Estonia este că, în momentul în care cifrele privind costurile achitate de către stat pentru serviciile medicale accesate de pacienți au fost incluse în sistemul de informare a pacienților, aceștia au fost responsabilizați prin reducerea solicitărilor medicale nejustificate ulterioare. Ceea ce a generat economii pentru sistemul medical.

Evoluția unui sistem medical spre digitalizare generează și anumite lecții învățate:

  • Digitalizarea trebuie să vină în mod echilibrat și controlat, astfel încât să prevaleze interesele din domeniul sănătății și nu cele de tehnologizare. Adică este vital echilibrul dintre digitalizare și sănătate;
  • Dezvoltarea serviciilor trebuie făcută treptat în iterații ce permit ajustarea sistemelor puse în aplicare;
  • Toți actorii trebuie să fie implicați și/sau vizați;
  • Asigurarea unui leadership și a unei administrări eficiente din partea instituțiilor responsabile de fiecare domeniu, ceea ce presupune că digitalizarea serviciilor trebuie inițiată și realizată prin responsabili desemnați de fiecare instituție (unitatea națională de e-guvernare având doar rol de suport și consultanță tehnică);
  • Abordare de tip ecosistem, ce presupune asigurarea interoperabilității sistemelor și a serviciilor create cu alte resurse existente;
  • Asigurarea posibilității de utilizare secundară a datelor colectate (date deschise).

Implementarea și utilizarea serviciilor digitale în domeniul sănătății pe termen lung presupune colectarea continuă de date, ceea ce determină noi posibilități de tratament, previziuni și cercetare. Având în vedere implementarea serviciilor de sănătate electronice, pe o perioadă de timp, s-a format un sistem complex de date care deschid noi oportunități pentru cercetători dar și pentru lucrătorii medicali (evoluție în timp a indicatorilor de sănătate și relația cu anumite variabile și tratamente):

  • Baza de date de prescripții și evoluție a sănătății pacienților în timp (10 ani);
  • Facturarea în mod electronic a medicamentelor procurate (20 ani);
  • Date ale sistemului de urgență (5 ani);
  • Date genomice (15% din populație);
  • Date socio-economice coroborate cu date medicale etc.

Abordarea moderată, dar continuă, de digitalizare a determinat consolidarea încrederii societății estoniene în eficiența și siguranța soluțiilor electronice. De asemenea, acest sistem a adus un imbold puternic pentru sectorul de cercetare,

întrucât cercetătorii au primit acces la un set de date extrem valoros și reprezentativ. Pe perioada implementării nu a existat nici un caz de scurgere de date datorită utilizării celor mai moderne tehnologii pentru siguranța datelor pacienților. Toate sistemele au fost proiectate pentru a asigura schimbul de date și interacțiunea cu toate sistemele guvernamentale existente, păstrând totuși datele medicale separate de datele personale ale pacienților. Tot acest proces a fost susținut printr-un sistem normativ ce susține și încurajează testarea și inovarea.

Similar oricărui sistem, sistemul de e-sănătate are și anumite limitări care urmează a fi gestionate și soluționate printre care:

  • îmbunătățirea ecosistemului medical;
  • dezvoltarea soluțiilor de acces la distanță;
  • consolidarea serviciilor orientate spre pacient;
  • dezvoltarea și asigurarea accesului cercetătorilor la și start-up-urilor medicale la datele din sistemul medical (inclusiv a tehnologiilor ce utilizează inteligența artificială);
  • sporirea calității datelor colectate și utilitatea acestora;
  • soluționarea golurilor de interacțiunea cu politica GDPR.

În ultimii ani Republica Moldova a investit în procesul de modernizare și digitalizare a serviciilor medicale. Cu părere de rău, domeniul de e-sănătate din RM este marcat până acum de mai multe insuccese decât reușite. Probleme există la nivelul calității serviciilor medicale și a profesionalismului actorilor implicați în procesul de digitalizare, soluțiile digitale dezvoltate au numeroase probleme de utilizare, cadrul normativ este anacronic și încetinește dezvoltarea sectorului, soluțiile digitale (inclusiv registrele) existente nu sunt adaptate necesităților tehnologice din prezent, lipsește un leadership puternic în promovarea acestor reforme.

Legislația din domeniu nu prevede serviciile de e-sănătate și/ sau telesănătate. Nu există standarde și instrucțiuni privind colectarea, stocarea și prelucrarea datelor medicale.

Din punct de vedere a infrastructurii guvernamentale, #RepublicaMoldova are toate capacitățile de interoperabilitate necesare, dar progresul trebuie să fie determinat de sectorul de sănătate nu de către Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Astfel, leadershipul în acest proces trebuie asumat de către actorii din sistemul de sănătate, iar AGE ar trebui să asigure suportul și consultanța tehnică a acestor actori. Sistemele M-connect permit deja astăzi interoperabilitatea securizată a soluțiilor și serviciilor de e-sănătate dezvoltate.

Din păcate, soluțiile dezvoltate în sectorul medical nu sunt proiectate în prezent pentru a asigura schimbul de date. Mai mult decât atât, sistemele existente în domeniul medical nu fac nici măcar schimb de date între ele. Pe lângă limitările tehnice de schimb de date, există și o puternică reticență din partea instituțiilor din domeniul medical în a face schimb de date. A fost accentuată reticența personalului din domeniul medical la digitalizare, în special problematică fiind zona de manageri de instituții medicale.

Descentralizarea și dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare presupune consolidarea capacităților tuturor instituțiilor din domeniul medical în implementarea și gestionarea serviciilor digitale. Un exemplu în acest a fost oferit de către Ain Suurkaev (manager al unui spital din Estonia), care menționează că spitalul are o echipă formată din 5-6 persoane care asigură gestionarea sistemului informațional al instituției De asemenea, spitalul dezvoltă în mod constant soluții digitale și servicii pentru a crește accesibilitatea serviciilor sale pentru pacienți. De cele mai multe ori, aceste soluții sunt dezvoltate pentru mai multe instituții simultan, spitalele dând dovadă de solidaritate cu scopul de a face economii.

În același timp, există o serie de soluții și modele #digitale în domeniul medical dezvoltate de către actori privați. Reprezentantul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate a menționat câteva dintre instrumentele dezvoltate în acest sens:

  • Registrul electronic pentru monitorizarea tratamentului pacienților cu tuberculoză (SIME-TB);
  • Platforma E-learning elaborată împreună cu SMSP Învățământul la distanță în domeniul HIV/SIDA;
  • Platforma e-sănătate;
  • Platforma OneImpact (dezvoltată pentru Azerbaidjan, Belarus, Kârgâzstan, Ucraina;
  • Platforma e-Learning TEACHmeTB;
  • Platforma virtuală de interacțiuni și consultări între specialiștii țărilor EECA (11) pe mecanisme de procurare, înregistrare și monitorizare activă a siguranței medicamentelor de tratare a tuberculozei (în dezvoltare);
  • E-consilium pentru cliniciștii TB din 11 țări EECA (în dezvoltare);
  • Tratament video observat în Republica Moldova - aplicație ce are drept scop promovarea modelului de îngrijire centrat pe necesitățile persoanelor cu tuberculoză, prin aplicarea metodelor digitale pentru asigurarea finalizării cu succes a tratamentului.

Soluțiile digitale private sunt încurajate, dar necesită obligatoriu standardizare și posibilitatea de interoperabilitate pentru a asigura schimbul de date între mai multe soluții digitale din domeniul de sănătate.

În concluzie, putem menționa că în ultimii ani în Republica Moldova au fost investite resurse importante în domeniul de digitalizare a serviciilor și a sectorului medical. Cu toate acestea, progresul este minor, iar calitatea și utilitatea soluțiilor dezvoltate au avut un impact minim asupra beneficiarului final al serviciilor medicale. Schimbarea situației poate fi făcută doar prin asumarea leadershipului actorilor cheie din domeniul medical și o abordare consistentă în acest sens.

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova Igor Ciurea și Victor Guzun, în cadrul proiectului 5e-Gov Webinars for Moldova finanțat de către Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor sau experților și nu reflectă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.