5 e-Gov Webinars for Moldova: Sumarul modulului e-Business

15.05.2020
5 e-Gov Webinars for Moldova: Sumarul modulului e-Business

#5eGovWebinars | Cel de al treilea #webinar din seria de 5 preconizate în cadrul proiectului 5 e-Gov Webinars for Moldova a avut loc pe parcursul a 3 zile pe 4, 6 și 8 mai 2020, fiind dedicat soluțiilor de e-Business și beneficiind de participarea a 41 de persoane.

Printre participanți s-au numărat activiști civici, experți, consultanți, studenți, membri ai Parlamentului, funcționari publici, antreprenori, specialiști în dezvoltarea serviciilor de e-guvernare și alți actori-cheie din domeniu. Prezentările au fost ținute de Kevin Tammearu (expert LID Moldova), Vitalie Tarlev (secretar de stat în Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM), Anett Numa (expert, e-Estonia Briefing Center), Vadim Jeleascov (project manager Achizițiile publice şi private din Moldova - Achizitii.md, Price.md, compania Simpals IT), Sergiu Bozianu (președinte al Asociația pentru Protecția Vieții Private), iar discuțiile au fost moderate de expertul LID Victor Guzun.

Vă oferim în continuare un #sumar al discuțiilor, urmând să procedăm la fel și în cazul celorlalte 2 webinarii tematice care vor urma în curând. La finalul proiectului, vom publica un #handbook ce va cuprinde sumarele celor 5 webinarii. Acesta va deveni o resursă de referință pentru toți actorii implicați în promovarea e-Guvernării în Republica Moldova.

Rămâneți conectați cu #LIDMoldova #ThinkDoTank pentru a beneficia de cele mai importante resurse de #eGuvernare!

---

Restricțiile și situația pandemică în general au avut un impact enorm asupra sectorului de business. De cele mai multe ori efectele au fost negative. Sectoarele economiei digitale, spre deosebire de altele, au fost propulsate exponențial, asigurând un singur răspuns pe măsura restricțiilor impuse. Termeni precum comerțul online, telemunca, semnătura electronică, protecția datelor cu caracter personal, nu mai sunt discutați doar în mediul academic, ci au devenit cuvinte-cheie populare pe toate motoarele de căutare ale utilizatorilor.

Utilizarea instrumentelor și soluțiilor de automatizare și inteligență artificială este inevitabilă și deja omniprezentă. În același timp accesul la internet în tot mai multe state este recunoscut ca fiind un drept social și un serviciu de importanță socială, indispensabil vieții de zi cu zi a cetățenilor. Desigur, pentru a asigura șanse egale se impune educarea și alfabetizarea digitală a populației ca măsura de incluziune, dar și pentru a asigura propulsarea serviciilor electronice.

Lumea se modifică, iar tehnologiile informaționale au un impact enorm în acest proces. Domeniul de business este cu siguranță unul din cele mai dinamice sectoare, care necesită măsuri proactive și imediate din partea guvernelor pentru a fi atractive și competitive pentru sectorul de afaceri. Datele personale nu constituie doar informații care trebuie protejate, întrucât acestea devin tot mai mult o resursă care poate aduce venituri și care stau la baza unor afaceri enorme. Totodată, automatizarea minimizează tot mai mult avantajele geografice ale țărilor, generând riscuri și oportunități economice noi.

Accesul la informație, internetul, utilizarea tehnologiilor moderne - toate aceste tematici generează dezbateri și discuții privind drepturile omului într-un nou context. Fiind dinamic și flexibil, sectorul de afaceri asigură valorificarea cea mai eficientă a datelor și informației. Totuși, acest fapt generează dileme privind limitarea accesului la informație versus excesul de informație și managementul acesteia. Toate aceste întrebări trebuie studiate în complexitatea lor și abordate într-un mod sustenabil.

Abordările în contextul procesului de digitalizare au fost extrem de diferite de la o țară la alta. Diferențe de performanță notabile pot fi găsite și între Republica Estonia și Republica Moldova. Cu o piață de desfacere relativ mică, un număr al populației de puțin peste 1,3 milioane, o cotă de implicare în domeniul TIC a 5,9% din forța de muncă, o suprafață de 45,339 km2, resurse naturale limitate, Republica Estonia a fost nevoită să își dezvolte alte instrumente pentru a deveni atractivă economic la nivel internațional. Această țară a reușit să își transforme sectorul de servicii publice și de business prin digitalizarea a peste 99% din serviciile publice (cu excepția căsătoriilor și divorțurilor, toate serviciile pot fi accesate online). Estonia a reușit să se transforme dintr-o țară modestă într-un exemplu de performanță datorită e-transformării sectorului său de afaceri.

Există multe discuții privind nivelul de digitalizare a Estoniei. Câțiva dintre indicatorii care confirmă statutul de societate digitală sunt:

  • Întregul teritoriu al Estoniei este acoperit cu conexiune internet în bandă largă;
  • 99% din serviciile guvernamentale sunt accesibile online;
  • 98% din populație are un ID-card electronic (buletin electronic);
  • Prima țară care utilizează tehnologia block-chain la nivel național;
  • 5 zile și 2% din PIB sunt anual economisite datorită semnăturilor electronice;
  • 46% din participanții la alegeri utilizează sistemul de i-Voting (votul prin internet).

Toți acești indicatori de digitalizare se transpun în performanță recunoscută și într-o multitudine de topuri internaționale. Cele mai relevante care pot fi menționate sunt:

  • #1 BERTELSMANN FOUNDATION 2019 (indexul digital de sănătate);
  • #1 WORLD ECONOMIC FORUM 2017 (activitate antreprenorială);
  • #1 CEPS 2019 (indicatorul de pregătire pentru învățământul pe tot parcursul vieții);
  • #2 FREEDOM HOUSE 2019 (libertatea pe internet);
  • #8 EUROPEAN COMMISSION 2019 (indexul UE al economiei digitale și societate DESI);
  • #5 WORLD ECONOMIC FORUM 2019 (abonamente la bandă largă mobilă);
  • #5 ITU 2018 (indexul de securitate cibernetică);
  • #15 HERITAGE FOUNDATION 2019 (indexul de libertate economică).

La baza oricărui sistem de digitalizare a sectorului de afaceri, inclusiv cel estonian, stau 3 piloni meniți să asigure securitatea și siguranța utilizatorilor:

  1. e-ID (buletinul electronic, mobile ID, Smart ID, e-residency);
  2. Schimbul de date sigur (sistemul x-road). Acest sistem creat în 2001 asigură schimbul de date între diferite instituții, servicii și sisteme, asigură managementul descentralizat și distribuit de date, menține interoperabilitatea și funcționarea a peste 3000 de servicii. Sistemul x-road asigură peste 1,3 miliarde de tranzacții anual, economisește 3 milioane de ore de muncă anual. Tehnologia a fost deja promovată și implementată în state precum Finlanda, Islanda, Insulele Feroe, Ucraina și Namibia;
  3. Securitate (blockchain, apărare cibernetică, protecția datelor).

Atractivitatea sectorului de business pentru străini în Republica Estonia poate fi explicat prin simplitatea și rapiditatea gestionării aspectelor birocratice de afaceri în această țară. Pentru a înțelege aceste lucruri este suficient de menționat că: (i) lansarea unei companii se poate face în maxim 3 ore, (ii) sistemul de taxare este lipsit de bătăi de cap și hârtii inutile, (iii) automatizarea procesului de raportare fiscală, (iv) Estonia ocupă locul I în indexul de competitivitate în domeniul taxelor, (v) e-rezidență pentru orice cetățean din orice loc a lumii.

Ce reprezintă la moment ecosistemul de business în Estonia:

  1. Aproximativ 98% din companii sunt înregistrate online;
  2. Peste 99% din tranzacțiile bancare sunt efectuate online;
  3. Peste 98% din declarațiile fiscale sunt completate online;
  4. Sistemul de e-rezidență pentru orice cetățean din orice stat a lumii funcțional.

Sistemul e-taxare este primul serviciu public online, lansat încă din 1999. Acesta permite la moment completarea declarației în 3 minute și depunerea utilizând ID-ul digital. Sistemul generează formulare precompletate în mod automatizat economisind timp de introducere a unor date. Sistemul înglobează toate tipurile de taxe și impozite. La moment aproximativ 98% din impozitele pe venit sunt declarate în mod electronic.

Sistemul de e-rezidență este un produs nou la nivel mondial, Estonia fiind prima țară din lume care a introdus un astfel de serviciu. Sistemul deja are cetățeni înregistrați din peste 160 de țări. În prezent cuprinde peste 68.000 de e-rezidenți, peste 10.000 de companii rezidente și peste 31 milioane de euro plătiți anual sub formă de taxe în favoarea Republicii Estonia.

Procesul de digitalizare a sectorului de business a determinat și o serie de lecții și concluzii. În general adoptarea regulii KISS (keep it simple and short) sau păstrează totul scurt și simplu a stat și stă la baza tuturor soluțiilor dezvoltate în domeniul de afaceri. Toate produsele, serviciile și datele sunt funcționale și operează în mod transparent, oferind constant încredere utilizatorilor. Componenta de planificarea și proiectare a unui serviciu este extrem de importantă, iar punctul de pornire trebuie să fie necesitatea și utilitatea pentru utilizatorul final. Parteneriatele public-private oferă statului și sectorului de business un potențial enorm de cooperare și dezvoltare.

Printre principalele priorități pe termen scurt a sistemului estonian de e-business pot fi menționate:

  • Implementarea e-serviciilor pentru a răspunde la toate solicitările în regim 24/7, limitând necesitatea și limitele factorului uman.
  • Încurajarea proactivității guvernului în implementarea noilor tehnologii. Implementarea soluțiilor digitale pentru susținerea sectorului de business și nu doar ca răspuns la necesitățile acestuia.
  • Implementarea soluțiilor de inteligență artificială în serviciile guvernamentale;
  • Accesibilitate și guvernare a serviciilor la nivel transfrontalier.

Domeniul IT și dezvoltarea sectorului de afaceri prin digitalizarea serviciilor a fost asumată de actorii responsabili și în economia Republicii Moldova. Cu siguranță rezultatele sunt mai modeste decât în Estonia, însă o serie de rezultate bune au fost atinse. La baza rezultatelor pozitive în acest domeniu au stat în principiu mai multe elemente cheie:

  • Strategia Națională Moldova Digitală 2020;
  • Strategia de dezvoltare a industriei IT și inovație digitală;
  • Stimulente fiscale pentru angajații din sectorul IT;
  • Parcul IT virtual;
  • Inițiativa IT viza;
  • Programele educaționale IT.

Toate aceste elemente s-au transpus în mai multe succese și rezultate aferente sectorului de afaceri, printre care dezvoltarea infrastructurii din domeniul TIC, accesibilitate și penetrabilitate ridicată pe piața IT din Moldova, dezvoltarea unui număr mare de specialiști IT bine instruiți. La nivel de cifre și statistici domeniul TIC se vede în felul următor:

  • 98% din suprafața Republicii Moldova are acoperire 4G;
  • Viteza medie a internetului este 53Mbps;
  • Acoperire cu rețeaua de fibră optică magistrală de 98,2% din suprafața țării;
  • Peste 1.200 de specialiști IT absolvesc anual și peste 6.500 de specialiști conecși sectorului;
  • Piața de muncă a sectorului IT la moment numără peste 27.000 de profesioniști;
  • Costuri reduse la internet.

Evoluția sectorului IT în Moldova este unul destul de dinamic fiind unul constant pozitiv atât pe piața internă cât și externă. Mai multe cifre sunt prezentate în imaginile de mai jos.

Toate aceste succese se datorează mai multor inițiative și programe printre care și lansarea și dezvoltarea IT PARK Moldova (www.moldovaitpark.md). Aceasta reprezintă o platformă menită să stimuleze investițiile în domeniul TIC, economia inovatoare și sectorul creativ. IT Parcul este un spațiu virtual cu regim special pentru companiile din domeniul TIC. Parcul nu se limitează la rezidenți care fac produse și servicii exclusiv IT, ci presupun și o serie de sectoare conexe. Cu un sistem simplificat de taxare (taxă unică de 7%) și un sistem de management al business-ului simplificat, acesta asigură un sistem unic de raportare fiscală și interacțiune minimă cu autoritățile publice. Furnizorii eligibili pentru a deveni rezidenți ai IT Park sunt cei care produc

software, jocuri și alte produse de editare software, care procesează date, asigură administrarea paginilor web și alte activități conexe, consultanță IT, management și operarea echipamentului TIC, furnizează servicii de design digital, grafic și animație, educație și instruire IT, creează portaluri WEB, asigură design-ul, prototipurile și producția de componente electronice ș.a.

La capitolul facilitare a procesului de lansare și gestionare a afacerilor, în Republica Moldova au fost operate mai multe schimbări și reforme, printre care implementarea sistemului informațional automatizat – gestionarea actelor permisive. Astfel, în prezent numărul de acte permisive necesare pentru desfășurarea anumitor genuri de activitate a fost redus de la 416 acte permisive la 152 acte (reformă implementată în 2018). Implementarea sistemului de ghișeu și reducerea numărului de instituții de stat a determinat la fel susținerea sectorului de business. Există și unele insuccese în acest domeniu care ar urma să fie înlăturate în următorii ani.

În general sectorul de business este mai deschis și mai flexibil față de aprobarea instrumentelor digitale și reformarea sectorului de servicii publice de suport și reglementare a business-ului. La nivel de instituții publice există un anumit grad de rezistență la schimbare, care poate varia de la instituție la instituție. Unele instituții

preferă dezvoltarea unor soluții tehnice închise (de exemplu Banca Națională a Moldovei), bazându-se pe anumite reglementări specifice de sector. Doar că acest lucru creează probleme de interoperabilitate și schimb de date.

O altă inițiativă venită în susținerea sectorului de business și transparentizarea interacțiunii cu instituțiile de stat este și introducerea registrului controalelor (companiile vad când sunt controlate și cine îi va vizita).

Necesitatea de dinamizare a sectorului a determinat și modificarea configurării administrației la capitolul gestionarea și modernizarea sistemului informațional. Astfel, se trece treptat de la modelul piramidal (totul spre ministerul de profil) către un sistem cu mai multe instituții și subdiviziuni responsabile de digitalizarea de arii concrete (inclusiv Agenția de Guvernare Electronică), operatori dedicați pentru instituțiile publice în digitalizare, subdiviziuni din instituții responsabile de digitalizare. Printre campionii procesului de digitalizare au fost menționați serviciul fiscal de stat.

Toți experții, atât cei din Estonia cât și cei din Republica Moldova, au accentuat rolul cheie al educației ca factor de digitalizare eficientă și sustenabilitate a procesului.

Situația economică la nivel mondial ne plasează într-un mediu cu perspective benefice pentru dezvoltarea sectorului de business în domeniul digital și/sau cu utilizarea tehnologiilor digitale. Perspectivele următoare trebuie evaluate atât de jucătorii din domeniul de business, cât și de către stat ca regulator cu impact asupra sectorului:

  • Reorganizarea jucătorilor de piață și perioadă prielnică pentru reorganizarea afacerii;
  • Capacitatea de trecere din offline spre online și asigurarea continuității afacerii;
  • Concurența loială și posibilitatea creșterii companiei;
  • Minimizarea costurilor de chirie și personal;
  • Mobilitatea și accesibilitatea fără frontiere;
  • Posibilitatea estimării veniturilor și profitului;
  • Dezvoltarea instrumentelor moderne de dirijare, analiză și comandă;
  • Cantitatea de date personale prelucrate direct proporțională cu lichiditățile unei afaceri;
  • Respectarea cerințelor de protecție a datelor constituie un criteriu de promovare a afacerii;
  • Fundamentarea corectă a proceselor – scutește de riscuri pecuniare și de încetare a activității.

Toate aceste procese pot genera și o serie de riscuri ale căror evaluare și management este imperativ necesară:

  • Neglijarea principiilor privacy by design și privacy by default și mai nou a eticii digitale;
  • Numărul mic de persoane specializate în domeniul protecției datelor;
  • Interpretarea eronată și subiectivă a cadrului legal;
  • Lipsa în cadrul legal a principiului liberei circulații a datelor;
  • Cadrul juridic învechit și norme de reglementare caduce (consimțământ scris, înregistrarea/autorizarea operatorilor de date, lipsă de transparență în procesul decizional);
  • Conflict de competențe dintre organele de reglementare (agenția de guvernare electronică și centrul național pentru protecția datelor cu caracter personal);
  • Implementarea și respectarea cerințelor de protecție a datelor trebuie să fie proporțională riscurilor;
  • Lipsa unor instrumente și soluții practice oferite din partea autorităților de reglementare.

Igor Ciurea & Victor Guzun

Experți Laboratory of Initiatives for Development

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului “5e-Gov Webinars for Moldova” finanțat de către Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflectă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

#opendata #democracy #egov #vote #vot #ivote #reforma #democratie #dezvoltare